Little miss self help

     Hey little miss. Am baut ieri o cafea cu tine, mi-ai zambit cu gura pana la urechi si mi-ai insirat platitudini scoase din zecile de carti self help pe care le citesti. M-ai intristat, stii asta? Nu, n-ai de unde sa stii. Tu, care incerci sa te distrezi mereu, n-ai cum sa intelegi cat de trista este masca fericirii pe care o promovezi. Tu inca nu ai inteles ca fericirea nu este perpetua, continua, ca inevitabil sufletul tau are nevoie si de tristeti, regrete, nostalgii. Totul este un echilibru.



      Tu, ca multi alti oameni, fugi de luciditate. Ti se pare cruda, depresiva, percepi realismul ca un atac asupra fericirii. Te inseli atat de mult. Luciditatea inseamna sa vezi atat partile rele cat si pe cele bune, inseamna sa imbratisezi orice experienta complet, sa o epuizezi de semnificatie, sa o traiesti la toate nivelurile. Tu inca alegi ce iti place din ce traiesti, restul il arunci. In acel rest stau lectiile pe care viata incearca sa ti le dea, acolo zace dezvoltarea ta personala, forta.

      E mai usor asa, nu? Te ascunzi in spatele zambetelor, a micilor minciuni de tipul "nu te merita", a glumelor si distractiilor facile. Imi pare ca esti
o oglinda. Toti se reflecta in tine, dar nimeni nu iti vede profunzimile sufletului. Cauti iubire, dar cine poate gasi iubire la suprafata? Cine este fascinat de surasuri fara inteles? Nimeni. Toata lumea tanjeste in secret sa intre in mintea, in sufletului cuiva si sa se rataceasca acolo, pios ca intr-o biserica si fascinat ca intr-un muzeu plin de cea mai fina arta, sa iti afle povestile. Pacat ca deocamdata povestile tale sunt doar glume.