Cine nu cunoaste acea stare de confuzie care ne face sa punem mana pe telefon si sa sunam un prieten? Avem nevoie de o minte limpede, rationala, de cineva in care sa avem incredere, de o ureche binevoitoare si de un umar puternic.
Ne placem de asemenea sa dam sfaturi. Poate pentru ca ne place sa credem ca ne putem descurca in orice situatie. Iubim sa explicam in detaliu altcuiva ce are de facut, ce am face noi in situatia respectiva, dar nu acum, ieri daca s-ar putea. Uneori nici nu avem rabdare sa ascultam, sa empatizam ca sa dam replica, stim deja, am trecut si noi prin asta la un anumit punct in viata.
Cand primim un sfat pe de alta parte ne simtim putin mai bine, s-au clarificat unele aspecte ale problemei care ne chinuie, ne simtim intelesi, ascultati si de ce nu, importanti. Ne simtim mai putin singuri si vulnerabili. Uneori nu vrem sa purtam intreaga responsabilitate a deciziilor ce se impun luate. Vrem un aliat, cineva care sa ne confirme ca nu gresim. Din pacate, nu exista alegeri universal valabile. Ceea ce este bun pentru prietenul tau nu inseamna ca este bun si pentru tine.
Eu nu iti dau un sfat, sunt convinsa ca stii tot ce ai nevoie ca sa te bucuri de viata si de tot ce iti ofera ea. Intrebarea mea e insa daca si aplici tot ceea ce stii. Oare o faci?
Iti doresc o zi minunata!
P.s. Un citat despre sfaturi pe care il iubesc: "Sfatul este ceea ce cerem atunci cand stim raspunsul, dar am vrea să nu-l fi stiut." Erica Jong
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu