Oamenii cauta sa isi satisfaca in principal doua necesitati majore: sa se simta iubiti si sa se simta competenti . Din satisfacerea acestor trebuinte indispensabile egoului nostru se hraneste stima de sine. In toate aspectele vietii cautam sa ne implinim aceste doua nevoi. In viata amoroasa dorim sa fim iubiti, dar sa fim si respectati, admirati, stimati. La serviciu dorim sa fim populari, dar sa fim apreciati pentru competenta noastra. Stima de sine nu este data o data pentru totdeauna. Ea este intr-o continua transformare, deci avem perpetuu nevoie de cele doua alimente emotionale.
Over thinking sau in romana a rumina inseamna a te concentra in mod repetat asupra cauzelor, semificatiilor si consecintelor problemelor tale. In mod sigur esti familiar cu fenomenul. Analizezi la nesfarsit o situatie si nu gasesti nici o solutie. Mintea iti este blocata intr-un cerc vicios de ganduri. Nu se iveste nici o iesire din impas. Incepi sa te intrebi de ce, de ce asa, de ce nu se putea altfel, iti faci scenarii, interpretezi semne, aluzii. Reiei procesul de cateva ori (sigur iti scapa ceva!). Apoi obosesti si devii din ce in ce mai trist. Nu mai ai chef de nimic altceva, vrei doar sa aflii raspunsurile care iti vor reda linistea. Cum te opresti? 
"Sa nu mai spui la nimeni, dar...". Paradoxal asa incepe orice barfa siropoasa pe care sigur o va mai auzi jumatate din cartier pana maine seara. Am auzit fraza asta de cateva ori doar azi. Degeaba incerci sa ii explici barfitorului de profesie ca nu te intereseaza, ca viata personala a unei terte persoane nu este problema ta, vei auzi ce are de spus ca vrei sau ca nu vrei. Iti reclama atentia cu o insistenta de expert in mass media. Informatiile ce iti vor fi transmise sunt de o importanta vitala, asta e mesajul universal. Iti ratezi viata daca nu asculti.
Un studiu comandat de compania britanica Genius Gluten Free, o companie alimentara, arata ca oamenii au tendinta de a lega mai usor prietenii la locul de munca datorita modului de a gandi asemanator si a timpului indelungat petrecut in aceeasi institutie. O treime din adultii ce au participat la studiu au precizat ca au mai multe lucruri in comun cu colegii de serviciu decat cu rudele sau prietenii lor. Interesante concluzii, nu crezi?
Da. Se intampla uneori sa te prabusesti de pe cea mai inalta culme a fericirii intr-un abis al disperarii, dar fenomenul poate fi explicat mai degraba prin teoria regresiei la medie decat printr-o dorinta divina de a duce existente chinuite. Fericirea ca si nefericirea nu dureaza vesnic, alterneaza intr-un ciclu inevitabil.
Cred ca este cel mai simplu mod de a explica o convingere: fericirea nu este o calatorie in care mergi alandala sperand sa gasesti din intamplare pe drum linistea, sanatatea, libertatea. Fericirea este un stil de viata pe care il construiesti zi de zi cultivand obiceiuri sanatoase ca gandirea pozitiva cand esti confruntat cu stresul, gestiunea potrivita a emotiilor si a timpului, alimentatie adecvata (minte sanatoasa in corp sanatos spune un dicton roman). Nu, nu trebuie sa faci mari eforturi, dar daca te simti obosit, fara chef de viata, trist, depresiv, atunci n-ar fi rau sa faci cateva mici schimbari care sa iti readuca zambetul pe buze.
